Despre Sighişoara s-au scris FOARTE multe articole, însă despre Turnul cu Ceas  (dedicat), nici un articol, motiv pentru care subsemnatul a decis să îndrepte această mare nedreptate şi să elaboreze un singur material dedica Turnului cu Ceas din Sighişoara.

Amplasat undeva în partea de est a platoului inferior al Cetăţii Sighişoara, el a fost construit, în special pentru a proteja poarta principală a oraşului şi pentru a găzdui Sfatul Târgului (pe atunci). Dubla sa utilitate explică grija cu care a fost construit de catre sighişoreni, aspectul său sever şi sărbătoresc în acelaşi timp. Turnul cu Ceas a servit şi reuniunilor sfatului şi depozitării arhivei şi a tezaurului Sighişoarei. Construit cam prin secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme, turnul este plin de pitoresc cu dubla sa barbacană – adică acea amenajare defensivă ce controla accesul în cetate, cu metereze, drum de strajă şi galerii de tragere, în fine, cu cele patru turnuleţe ce simbolizau – ca efigie arhitectonică a întregii comunităţi – autonomia judiciară a cetăţii ce avea faimosul jus gladii, dreptul seniorial de pedeapsa. Construcţia are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălţime de 64 m. Acoperişul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676, a fost refăcut un an mai târziu, în anul 1677 de către meşterii Veit Gruber din Tirol şi Filip Bonge din Salzburg şi dulgherul Valentin. Reparat de mai multe ori (1775, 1804) acoperişul a dobândit ultima înfăţişare în anul 1894 când vechea învelitoare a fost acoperită cu ţigle multicolore smălţuite iar pe faţada dinspre oraşul de jos s-au pictat cele doua embleme şi inscripţia. Forma generală a acoperişului (din 1677) poartă pecetea stilului baroc şi are o înălţime de 34 m. Acoperişul este intercalat cu o lanternă şi urmeaza două cupole în formă de ceapă, suprapuse, intrerupte şi ele cu două lanterne mici. Fleşa acoperişului se termină într-un glob aurit care conţine un volum echivalent a 10 găleţi. Deasupra bilei se află o vergea (bar) pentru schimbările atmosferice, aşa numita „bară de vreme”, pe care se află un vultur cu două capete în vârful căreia se află girueta – cocoşul care indică direcţia vântului. La extremităţile acoperişului se afla 4 turnuleţe. Aceste turnuleţe au o înălţime de 12, 5 m fiind acoperite şi ele cu ţigle smălţuite. Fiecare turnuleţ are în vârf un glob cu câte un steguleţ de vânt. Pe două din aceste steguleţe se găseşte pe lângă o rozetă cu şase petale şi anul 1894, data renovării, iar pe celelalte două numele celor doi meşteri constructori: Leonhard şi Kovatsch, care s-au ocupat de renovarea generală a Turnului, precum şi numele tinichigiului Johann Polder, care a făcut toate lucrările din tablă. Edificiul primea la începutul veacului al XVII-lea un orologiu refăcut, mai apoi în anul 1648 de către Johann Kirschel, prevăzut după moda burgurilor Europei centrale, cu statui din lemn de tei înalte de 0, 80 m aparţinând unui baroc mai curând rustic şi înfăţişând pe zeii păgâni care personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn si Soarele. Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la o comandă specială în ţara orologeriei Elveţia de către compania FUCHS şi instalat în Turnul cu Ceas la data de 1 aprilie 1906. Ceasul a fost modernizat cu un motor electric în anul 1964 de către meşterii ceasornicari Konradt, tată şi fiu. În exterior ceasul este dotat cu două cadrane uriaşe de 2, 40 m diametru, pe fiecare faţadă a turnului şi figurine instalate în nişe. Înspre cetate: există Zeiţa Păcii cu ramura de măslin, dublată de toboşarul care bate orele în toba sa de bronz; Zeiţa Dreptăţii cu balanţa, Zeiţa Justiţiei cu spada şi cei doi îngeraşi, care reprezintă Ziua şi Noaptea: la ora 6 dimineaţa iese îngeraşul ce reprezintă Ziua iar la ora 18 intră Ziua şi iese Noaptea cu două lumânări aprinse în mâini. Înspre ”Oraşul de Jos” sub figurinele care reprezintă zilele săptămânii, instalate pe o roată, se mişcă la 12 noaptea marcând schimbarea zilei. Figurinele de la ceasul din Turn au fost de curând restaurate prin eforturile materiale şi (mai ales) financiare proprii ale muzeului de istorie Sighişoara de către specialiştii Muzeului Brukenthal din Sibiu. Turnul cu Ceas adăposteşte Muzeul de Istorie al Sighişoarei din anul 1899. Sub Turnul cu Ceas, principala poartă de intrare în cetate, accesul se făcea prin două ganguri, existente şi azi. Gangul pentru pietoni a fost zidit undeva  în secolul al XVIII-lea şi transformat în închisoare şi Cameră de tortură pentru condamnaţii la moarte. În prezent Turnul cu Ceas adăposteşte 3 (TREI), secţii ale Muzeului de Istorie Sighişoara: Muzeul de Istorie Sighişoara, Camera de tortură şi Muzeul de Arme Medievale, iar preţurile biletelor de vizitare sunt următoarele: Turnul cu Ceas: 6 lei, Camera de tortură: 4 lei şi Muzeul de Arme Medievale: 5 lei. Există o ofertă specială pentru cei care doresc să viziteze toate cele trei expoziţii: 12 lei preţul unui bilet. Înscris în Lista Monumentelor Istorice din România împreună cu tot ansamblu de fortificaţii Turnul cu Ceas are codul MS-II-a-A-15805 şi este parte componentă a Patrimoniului Mondial UNESCO.

Chiar dacă mulţi se plâng de scările de lemn foarte înguste şi abrupte eu vă garantez că odată ajunşi în terasa de la ultimul nivel veţi beneficia de o panoramă asupra întregii cetăţi, dar şi a ”oraşului de jos” de care vă veţi aminti ani la rând. Totodată aici sus există plăcuţe cu distanţele kilometrice către multe destinaţii de pe mapamond, astfel veţi afla că Stockholm  este la 1.520 km., Madrid 2.360 km., Sydney 15438 km., Beijing 7.007 km., sau 365 km. pana la Belgrad. Însă priveliştea şi panorama sunt cele care vă vor rămâne întipărite cel mai bine în memorie. Chiar dacă (sunt ferm convins), că aproape toată lumea ştie cum să ajungă în Sighişoara mi se pare normal, etic şi profesionist să vă zic şi eu că accesul în municipiul Sighişoara poate fi realizat rutier: DN1 (E60) Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş, DN14 Sibiu – Sighişoara; feroviar Bucureşti – Braşov – Teiuş, cu derivaţii spre Arad şi Cluj – Oradea; iar pentru transportul aerian se folosesc aeroporturile “Transilvania” din Târgu Mureş şi Aeroportul Internaţional din Sibiu. Odată ajunşi aici veţi zări, inevitabil, Turnul cu Ceas din ORICE cartier al Sighişoarei. Caracterul de obiectiv turistic înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, îl veţi sesiza şi atunci când veţi auzi ghizii făcând prezentarea Turnului cu Ceas în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară sau rusă şi când toboşarul, străjerul austriac, domniţele şi oamenii Cetăţii Medievale vă vor ura bun venit în principalele limbi ale planetei noastre.

Nu pot (şi nici măcar, nu mi-aş dori), să închei acest articol fără a vă spune cam când este cel mai bun să vizitaţi Turnul cu Ceas din Sighişoara: în luna februarie înainte, în timpul sau după “Sighişoara Blues Festival” , un festival care de la un an la altul reuşeşte să câştige tot mai mulţi adepţi şi o reprezentare internaţională mai amplă. Anul acesta (2014) aflându-se deja la cea de-a 10-a ediţie, în luna mai înainte, în timpul sau după “Scopationfest – zilele oraşului Sighişoara” ,manifestare cu o tradiţie îndelungată, însă înreruptă şi reluată în urmă cu numai, 5 ani aflată anul acesta (2014) la cea 5-a ediţie, în luna iulie, înainte, în timpul sau după “Festivalul Sighişoara Medievală”, cel mai celebru dintre toate festivalurile din Sighişoara, despre care toată lumea va şti să vă zică totul. În fiecare an Festivalul Medieval are o anume tematică: “Răpirea Domniţelor” (în 2008),“Carnavalul Măştilor” (în 2009), “Întoarcerea Cavalerilor” (în 2010) şi 2014 ”Jacques de Molay – 700 de ani de cavalerism”. În luna august înainte, în timpul sau după “Festivalul de Muzică Academică Sighişoara”, un alt festival cu tradiţie în Sighişoara însă nu la fel de spectaculos ca cel medieval sau înainte, în timpul sau după “Festivalul Interetnic Proetnica”, un festival de tradiţii etnice cu participare internaţională,

în luna septembrie înainte, în timpul sau după “Festivalul Fanfarelor”, în luna noiembrie, înainte, în timpul sau după Festivalul de FolclorDATINI, un festival de cântece şi dansuri populare, în luna decembrie ca cel mai reuşit cadou de Sărbătorile de iarnă, în luna ianuarie când albul zăpezii îmbracă întreaga Cetate Medievală şi reprezintă cel mai frumos mod de începere a Noului An. Într-un cuvânt Turnul cu Ceas din Sighişoara poate fi vizitat ORICÂND,  deoarece este acel simbol secular de care sighişorenii, mureşenii şi noi românii ne-am folosit de-a lungul secolelor pentru integritate şi mândrie patriotică.

Aşa că având speranţa că pozele ataşate acestui, mult prea scurt articol (pentru un aşa de mare obiectiv) v-au făcut „poftă” de Sighişoara atunci nu-mi rămâne decât să vă dau întâlnire şi dumneavoastră aici în Cetatea Medievală a Sighişoarei şi să vizităm împreună Turnul cu Ceas  ❤ !!!

Anunțuri