Alexandria este un municipiu resedinta judetului Teleorman unde gasim un Turn cu Ceas ❤ gazduit de catedrala Sf. Alexandru. Un nou motiv sa  va ofer cateva informatii: undeva in anul 1836, la doi ani de la infiintarea orasului de catre domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), locuitorii si-au ridicat o biserica din lemn cu hramul „Sfantul Alexandru”, care in scurt timp a devenit neincapatoare. catedrala-sfantul-alexandru-din-alexandria-viewDe aceea, dupa un efort sustinut, epitropia orasului a reusit sa construiasca, intre anii 1869-1898 actuala Catedrala, tarnosita de Mitropolitul Iosif Gheorghian la data de 6 decembrie 1898. Catedrala impresioneaza prin sobrietatea ei arhitecturala, dar si prin impunatoarea sa marime: 42 de metri lungime, 26 de metri latime, inaltimea ei maxima de la turla cea mare fiind de 45 metri. Catedrala se prezinta sub forma de cruce in interior si nava in exterior, avand la intrare o frumoasa tinda strajuita de coloane lucrate in stil corintian.  Deasupra pronaosului sunt doua turle, unde se afla clopotele si ceasurile. Elementele decorative specifice Catedralei Sfantul Alexandru sunt: pictura murala si catapeteasma (in stil neogotic, inalta de 10 metri), executate de echipa de pictori Constantin Artachino, Constantin Pascali si celebrul Stefan Luchian, in anul 1898, in stil bizantin, in tehnica ulei. In acelasi an a fost pusa pardoseala din marmura mozaicata. La catapeteasma s-a adaugat ulterior icoana Sf. Spiridon (donata de breasla cismarilor) si icoana Sf. Filofteia (donata de Asociaţia tinerelor fete). Policandrul mare, policandrul mic si sfesnicele împaratesti, au fost lucrate in bronz aurit de casa Weidekamp Kettling A.C. din Viena, prin reprezentanta Hans-Herzog din Bucuresti. Sfantul locas a suferit reparatii importante in urma cutremurelor din 1940 si 1977. In anul 1994, cu acazia implinirii a 160 de ani de la fondarea oarasului, catedrala Sf. Alexandru a devenit necropola domneasca, prin aducerea si asezarea in pronaos, a osemintelor si sarcofagului domnitorului Alexandru Dimitri Ghica. Oosemintele au fost aduse de la Biserica „Ghica-Tei” din Bucuresti iar sarcofagul, de la Muzeul Militar National din Bucuresti. In anul 1996, prin infiintarea Episcopiei Alexandriei si Teleormanului, cu resedinta la Alexandria, biserica Sf. Alexandru a devenit Catedrala Episcopala. Preasfintitul Parinte Episcop Galaction Stanga, primul episcop al Alexandriei si Teleormanului, arhipastoreste de la 1 septembrie 1996. In prezent sunt in curs de realizare urmatoarele lucrari: reparatii si consolidari la biserica, placarea cu marmura a Sf. Altar, amenajarea unei capele mortuare si imprejmuirea curtii bisericii. catedrala-sfantul-alexandru-din-alexandriaCatedrala detine cateva carti rare si vechi, intre care: „Evanghelie” (Sibiu, 1806, cu note manuscrise), „Evanghelie” (Sibiu,1810), „Octoih” (Sibiu,1811), „Apostol” (1814), „Tipicon” (1816), „Antologhion” (1827 si 1831, publicat de Macarie Ieromonahul), „Cazanie” (Buzau,1831), „Mineele anului” (Neamt,1831), „Molitfelnic” (Buzau,1832), „Liturghier” (Bucuresti,1833), „Penticostarion” (Iasi,1834), „Ceaslov” (Iasi,1835), „Evanghelie” (Buzau,1837), „Agheasmatar” (Buzau,1845), „Priveghiu” (Bucuresti,1848), „Ceaslov” (Bucuresti 1854), „Octoih” (Bucuresti,1856), „Psaltire” (Bucuresti,1856), „Liturghier” (Bucuresti,1862), „Evanghelie” (1864, imbracata in argint si catifea). De asemenea a detinut si un manuscris reprezentand „Cantarile Sfintei Liturghii”, ale Vecerniei si Utreniei, scris in 1863 de Alexandru Hristescu din Bucuresti, ucenic al lui Neofit Scriban. Manuscrisul este scris cu cerneala rosie si are 344 de pagini, cuprinzand si cateva poezii care circulau in epoca, intre ele si una inchinata domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Asadar nu ratati Turnul cu Ceas ❤ gazduit de seculara catedrala Sf. Alexandru de aici  din cochetul municipiu Alexandria  !!!

Anunțuri