Ilieni (în maghiară Illyefalva, în germană Ilgendorf ) este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Covasna, iar aici găsim un  foarte atractiv Turn cu Ceas ❤ găzduit de seculara biserică reformată. Ilieni,_Biserica_Reformată,_Jud._Covasna.Prima atestare documentara dateaza din 1332, asezarea fiind locuita mult inainte, drept dovada stau sapaturile arheologice din 1910 de pe malul stang al paraului Ilieni, in punctul numit „Orasul Rotund”, situat la vest de comuna, pe o terasa inalta, care au descoperit asezari apartinand culturilor Starèevo-Cris (6000-4250 i. e. n. ) , Ariusd-Cucuteni (mileniile IV – III i. e. n. ) si Cotofeni (a doua jumatate a mileniului III i. e. n. ) . În padurea Ilieni s-a gasit o dalta de piatra in forma de calapod din epoca neolitica. In valea paraului Agris, la poalele Dealului Mare, s-au gasit lame de silex si fragmente ceramice neolitice; tot in aceasta vale, in 1877, s-a descoperit un tezaur de 200-300 monede republicane romane de argint, intre care si o imitatie barbara. (. . . ) Ilieni-ul, la prima atestare documentara (1332) este amintit cu numele de Sacerdos de villa Helye; apoi in 1333 sub numele de villa Elye, iar un an mai tarziu sub numele de villa Hellye. In registrul din anul 1567 apare sub denumirea de Ilieni. Ulterior apare sub alte denumiri istorice romanesti: 1787, Illié [Ilie]; 1850, Illia [Ilia]; 1854, Ilefalva. Localitatea poarta numele unui sfant ortodox (1443, Zenth Hellye-Sfantul Ilie) ceea ce confirma si de aceasta data amprenta spirituala ortodoxa din Evul Mediu de pe aceste vetre de locuire.
De-alungul granitei sudice a Transilvaniei s-a construit in Evul Mediu un intreg sistem defensiv, a carui veriga estica era biserica-fortareata din Ilieni.
Pe dealul care se ridica deasupra satului statea o mica biserica construita in stil romanesc la inceputul secolului al XII-lea (Szekeres Attila István- Steme in bisericile fortificate din judetul Covasna, pg 65) , sau sec. al- XIV-lea, dupa alte surse. Locul sau a fost preluat de o biserica de proportii mult mai mari in anul 1443, construita in stil gotic, ce avea sa fie fortificata cu un zid.
La sfarsitul secolului al XVI-lea – inceputul secolului al XVII-lea, dupa asediile saxone din anul 1612, complexul a fost imprejmuit cu inca un zid de fortificatie, contruindu-se si cinci bastioane.
Cetatea are o forma pentagonala, colturile sunt prevazute cu bastioane, precum si turnuri de veghe, toate contribuind la securitatea locuitorilor.
Cel mai mare ravagiu asupra localitatii a avut loc in anul 1658, la cativa ani dupa construirea cetatii. Dupa campania nereusita din Polonia, condusa de Rákóczi György al II-lea, tara ramasa fara aparare a fost atacata de ostirile unificate a tatarilor, a pasii din Silistra si a voievodului Munteniei Mihnea la III-lea (Mihail Radu) si al Moldovei Gheorghe Ghica. Campania de pedepsire a fost organizata de sultan, dorind sa pedepseasca principele pentru campania pentru care acesta nu i-a cerut permisiunea. Ostirile au devastat intregul teritoriu al Ardealului. Traversand Pasul Buzau, s-au adunat in Depresiunea Tara Barsei, astfel printre primele cetati asediate se numara si cetatea din Ilieni. Ostirile sosite aici la 20 august au cucerit cetatea dupa un asediu care a durat 5 zile. Peste 500 de oameni au cazut in luptele care s-au dat in zona. Intreaga asezare a fost trecuta prin foc si sabie. Tatarii crimeeni au luat in captivitate 800 de prizonieri; un vechi cantec istoric a pastrat amintirea acestor lupte pustiitoare. Atunci au ars toate documentele despre localitate, care erau pastrate in cetate. In 1704, asezarile sunt pustiite de catre labanti. Dobolii de Jos (sat vecin) a fost incendiat in totalitate, au ramas doar doua case si biserica. Dupa reprimarea luptei pentru libertate a curutilor veteranii au invadat regiunea Trei Scaune cu 9 regimente, pentru a infricosa secuii. O unitate de infanterie si una de cavalerie stationa in Ilieni si in cetatea din Ilieni. De aici devastau si infricosau satele din regiunea Trei Scaune. Zidul initial, ridicat candva intre secolele al XV-lea si al XVI-lea, a ramas, dar biserica a fost demolata, iarasi, (in 1782) in locul ei ridicandu-se una noua. Aceasta si-a capatat forma finala intre anii 1782-1785, partea sa vestica avand propria sa galerie, iar scaunele vechi fiind schimbate cu unele noi.
In biserica, in timpul renovarii din 1991 s-a montat un tavan casetat nou.
Casetele au fost decorate cu motive populare, dar cinci dintre ele contin steme. Este vorba de stema Transilvaniei, stema comitatului Trei Scaune, si trei blazoane nobiliare. La initiativa realizatorului casetelor, arhitectul Kovács Kázmér, dupa modelul de la Capeni, s-au desenat stemele familiilor nobiliare din localitate.
Inauntrul bisericii, galeriile si partile din fata ale bancilor sunt decorate cu casete pictate cu motive florale, care dateaza din secolul al XVIII-lea.ilieni_biserica_reformatc483_jud-_covasna-view.jpg
O situatie rar intalnita, dar prezenta in biserica fortificata din Ilieni, este acea a existentei a doua orgi in acelasi spatiu de cult. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, cetatea interioara era inca intr-o stare destul de buna iar in lungul peretilor exteriori erau 118 camari destinate stocarii diferitelor lucruri. Din pacate, una singura a supravietuit pana in zilele noastre, cea care se afla in stanga turnului de la intrare. Restaurarea completa a fortaretei s-a efectuat numai dupa anul 1989, cand cladirii i s-a dat o alta functiune, la initiativa pastorului reformat Kató Bela. Patru bastioane au primit functia de a-i caza pe tinerii vizitatori, unul fiind transformat in scena de teatru. Aşadar Turnul cu Ceas ❤ de aici din localitatea covăsneană Ilieni, vă aşteaptă şi pe  dumneavoastră să îl vizitaţi !!!

Anunțuri