Şimleu Silvaniei (în limba maghiară Szilágysomlyó, în traducere Şimleu Sălajului, în limba germană Schomlenmarkt, în idiş שאמלויא, Shamloya) este un oraş în judeţul Sălaj, acolo unde putem găsi un Turn cu Ceas ❤ găzduit de seculara biserică romano-catolică de aici din acest oraş. Muntele din centrul oraşului, pe care s-a construit şi biserica poarta din vremuri străvechi numele de „Muntele Sfânt”. Şimleu_man0013560Demult aici se afla o biserică veche în stil romanic, datând din jurul anului 1000. Documente scrise nu există însă decât din secolul al XVI-lea, mai exact din 1536 când episcopul de Ardeal Statilius János a donat bisericii Sf. Maria din Şimleu zeciuiala ce i se cuvenea. Biserica actuală, reprezintă ultima realizare a goticului târziu din judeţ. Deasupra arcului de triumf se poate vedea o stemă simplă cu trei accente (dinţi de dragon) , cu două litere S şi B de o parte şi de alta a scutului , şi un an 1532. Sub turn se mai află o stemă, care oferă indicii şi pentru prima, deoarece se poate citi următoarea inscripţie: HOC OPUS FECIT MAGNIFIC STEPHANUS BATORI DE SOMLYO VAYVODA TRANSILVANIAE (Aceasta operă a fost executată la comanda Excelenţei Sale Bátori István se Şimleu, Voievodul Transilvaniei) . Deşi prezintă multe elemente goticului târziu în jurul altarului, navele au fost transformate în stil baroc. În exterior biserică este înconjurată de contraforţi specifici goticului. Trebuie menţionată şi curiozitatea că altarul este orientat de la nord la sud şi nu de la est la vest. Şimleu iniţial a fost în proprietatea clanului Vaták, după aceea a trecu la clanul Puk, iar în cele din urmă la fimilia Báthory. Merită menţionat şi un fel de altar vechi (monstraţie) , care a supravieţuit în mod miraculos până în zilele noastre. Are 60 cm înălţime şi a fost realizat după modelul altarelor cu aripi din Evul Mediu. Talpa are 6 faţete, pe fiecare aflându-se câte un portret, cu Cristos, cu Fecioara Maria şi cu cei 4 Evanghelişti. tot aici se alfă şi inscripţia TATO MONSTRANZY NALEZI KOSTELV POLESSOWSREMV ANNO 1606. Opera probabil provine din Polonia şi se datorează legaturilor familiei Báthory cu această ţară. Demult Şimleul avea două cetăţi, una deasupra oraşului pe dealul Măgura (despre aceasta nua rămas nici o urmă) , iar cealaltă în oraşul de jos pe malul drept al râului Crasna (din acesta au supravieţuit ruinele a două bastioane circulare şi pereţii camerei de gardă de la poarta vestică) . Pe poartă sunt două steme, cea a familiei Báthory şi una goală, care probabil era stema lui Thelegdy Katalin, soţia lui Báthori István, care în 1532 la cosntruire era stăpâna cetaţii. Fiul lor, tot Báthori István, născut în această cetate a devenit mai târziu voievodul Transilvaniei şi mai apoi rege al Poloniei. Şi soţia voievodului Rákóczi György II, Báthori Zsófia, s-a născut tot aici în această cetate. Pentru istoria Şimleului 1660 este un an trist, deoarece armatele turceşti în trecere spre cucerirea cetăţii din Oradea au ars satele din zonă împreună cu bisericile lor. Asta a fost şi soarta bisericii din Şimleu, care a reabilitată în 1666 cu ajutorul lui Báthori Zsófia II, văduva lui Rákóczi Ferenc II. c59fimleu_silvaniei_catholic_church.jpgTurnul a fost construit în 1780. Are trei altare, altarul principal închinat Înălţătii în cer a Maicii Domnului, dăruită de familia Varju, se poate vedea stema lor deasupra altarului. Mai are şi două altare laterale, unul în cinstea Sf. Iosif şi celălalt în cinstea lui Sf. Ioan din Nepomuc. Biserica a fost renovată în 1970 în interior in timpul preotului Mentes Ferenc, iar în tertrior după 1980 pe vremea preotului Mentes József. În anul 2000 în curtea biserici s-a reconstituit „Drumul Crucii”. Lucrarea este opera artistei Dr. Nagyné Pápai Éva din Veszprémi, care a asigurat şi finanţarea necesară. Scenele din calvarul lui Cristos sunt materializate prin frumoase basoreliefuri în bronz. Din 1731 în Şimleu există şi chilii pentru călugării minoriţi la aşa numita „biserică mică” (kis templom) , sfinţită cu hramul Sf. Francisc de Assisi.

Anunțuri