Găzduit de impunătoarea şi impresionanta clădire a Palatului CEC următorul Turn cu Ceas ❤  este unul din cele mai vechi ale Bucureştiului. Sunt constient de faptul ca acest nou articol al meu s-ar putea transforma (la cererea sponsorilor) intr-o reclama pentru una din unitatile bancare din Romania. Imagini pentru palatul cecTotusi, cladirea pe langa care orice bucurestean a trecut cel putin odata in viata este una din cladirile emblematice ale capitalei Romaniei si un simbol arhitectonic de la noi din tara. Fiindca tocmai mi-am facut cumparaturile cu un card verde pe care se afla aceasta impresionanta cladire si fiindca mi-am dat seama ca pana si eu, ca ploiestean, am ajuns aici de cateva zeci de ori si fiindca aveam cateva poze de aici, mi-am zis ca nici nu-mi trebuie un motiv mai bun ca sa ma prezint in fata dumneavoastra cu un articol “direct de la fata locului” despre Palatul CEC! Amplasat, in sectorul 3 al capitalei, pe superba Calea Victoriei la numarul (norocos, de aceasta data) 13, Palatul CEC are o istorie tumultoasa si seculara. In anul 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza da un decret de lege prin care se infiinteaza Casa de Economii si Consemnatiuni. O institutie de o asemenea importanta trebuia sa fie gazduita de o cladire pe masura ei. Astfel, au fost incepute demersurile pentru ridicarea constructiei care avea sa gazduiasca C.E.C.-ul si care trebuia sa fie o cladire reprezentativa pentru acele vremuri. Prima etapa a fost alegerea amplasamentului, care s-a hotarat a fi pe Calea Victoriei. Aici se afla pe atunci, in paragina, biserica Sfantul Ioan cel Mare, care a fost demolata pentru a face loc impresionantului edificiu care trebuia, potrivit directorului CEC de la acea vreme, sa fie: „monumentala, demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiunii la care tinde Romania”. A urmat selectarea arhitectului ce se va ocupa de proiectarea cladirii si castigator a iesit arhitectul francez Paul Gottereau, care a fost ajutat de la fel de faimosul arhitect roman Ion Socolescu. 8 iunie 1897 este data oficiala cand incep lucrarile pentru noul sediu CEC, iar printre participantii la inaugurarea lucrarilor gasim familia regala, membrii ai Guvernului Romaniei, Arhitectul Paul Gottereau si membrii importanti ai Consiliului de Administratie C.E.C. Lucrarile aveau sa dureze 3 ani, iar in anul 1900 o superba cladire in stil arhitectural renascentist si cu elemente specifice din arhitectura franceza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, bucura trecatorul de la acea vreme (si pana in zilele noastre). ceas-cec.jpgIn ciuda zecilor de cutremure si a doua razboaie, prin care a trecut de-a lungul existentei sale, Palatul CEC este printre foarte putinele cladiri ale Bucurestiului, datate din secolul al XIX-lea, care si-a pastrat intacta arhitectura sa initiala. In luna octombrie a anului 2006, Guvernul Romaniei a aprobat transferarea Palatului CEC catre Primaria Municipiului Bucuresti, platind suma de 17,7 milioane de euro. Inscrisa in Lista Monumentelor istorice din Romania avand codul B-II-m-A-19845, cladirea gazduieste in prezent CEC Bank (institutia bancara urmasa C.E.C.-ului). Pentru cei foarte putini care stiu acest lucru mai tin sa mentionez ca singura posibilitate sa vizitezi palatul in ziua de azi (o parte destul de mica) este sa treci pragul muzeului CEC. Asa ca imi permit sa inchei acest mult prea scurt articol, cu rugamintea ca atunci cand treceti pe Calea Victoriei sa zaboviti mai mult in dreptul numarului 13 si sa admirati Palatul CEC!